Structura firului de par

Părul este o anexă a pielii, fiind compus din keratină – o proteină structurală rezistentă. Părul joacă un rol important în protejarea corpului, în special a scalpului, loc unde este cel mai dens.

Părul este o trăsătură distinctivă a mamiferelor şi la oameni joacă un rol important în protecţia corpului de tra­umatisme, pierderea de căldură şi razele solare.

STRUCTURA FIRULUI DE PĂR
Părulare o structură complexă, alcătu­ită din fibre de keratină – keratină este o proteină structurală puternică ce se găseşte şi în unghii şi în stratul super­ficial al pielii.

Fiecare fir de păr este alcătuit din trei straturi concentrice (circulare) de celule keratinizate (ce conţin keratină): medulara, corticala şi cuticula.

Medulara (partea centrală) con­stă din celule mari ce conţin keratină moale, separate parţial de spaţii aeri­ene. Corticala, stratul mai consistent ce înconjoară medulara, constă din mai multe straturi de celule aplatizate, ce conţin keratină dură.

STRATUL PROTECTOR
Cuticula este stratul situat cel mai exterior şi este alcătuită dintr-un sin­gur strat de celule ce conţin keratină dură, ce se aşază unele peste altele, ca ţiglele unui acoperiş.

Acest strat al firului de păr, situat la exterior, conţine cantitatea cea mai mare de keratină şi întăreşte şi prote­jează firul de păr, ajutând la menţine­rea în stare compactă a straturilor din interior. Cuticula tinde să se distrugă, pe măsură ce firul de părîmbătrâneşte sau este lezat, permiţând fibrilelor de keratină, sau fibrelor mici, din corti­cala şi medulară, să se despindă, dând naştere unui fenomen obişnuit, cel de „despicare” a firelor de păr la capăt.

Ce determină creşterea părului?

Fiecare fir de păr este împărţit în tulpină (partea vizibilă) şi rădăcină. Rădăcina fiecărui firde păresteînve­lită într-un folicul pilos, situat sub suprafaţa pielii. La bază, firul de păr se lărgeşte, formând bulbul pilos.

FORMAREA PĂRULUI
Bulbul pilos conţine o masă nedife­renţiată de celule epiteliale (matri­cea firului de păr), care suferă un proces de diviziune, din care rezultă firul de păr. Bulbul pilos este hrănit de o reţea densă de capilare, care sunt aprovizionate de papilele der-mice (o prelungire a dermului).

STIMULAREA CREŞTERII
Semnalele chimice de la papilă sti­mulează matricea celulară, deter­minând procesul de diviziune celu­lară şi producerea firului de păr. Pe măsură ce se produc noi celule de către matrice, cele mai vechi sunt împinse în sus şi se unesc între ele. Ele devin din ce în ce mai keratini­zate şi mor. Astfel, firul de păr care creşte din scalp nu mai este viu, dar datorită procesului activ de diviziune celulară ce are loc la nivelul rădăci­nii, firul de păr creşte cu aproximativ 0,3 mm pe zi.

Foliculul capilar este localizat in interiorul dermului. Papila este situata la baza foliculului capilar, hranindu-se cu substantele nutritive aduse prin circuitul sanguin pentru a produce noi fire de par. Acesta este punctul de la care incepe cresterea parului.

Foliculul capilar este alcatuit din:

• bulb

• invelisul radacinii interne

• diametrul firului de par

Noua radacina de par se dezvolta in interiorul bulbului, sub forma unei cepe. Este cavitatea in care papila este incastrata si unde noi celule se produc in mod continuu. Pe seama ce noile celule se dezvolta, cele deja formate sunt fortate sa patrunda prin bulb spre exterior. Celule specifice din interiorul bulbului asigura pigmentarea noului fir de par. Pigmentul se numeste melanina.

Glanda sebacee este situata in partea superioara a foliculului capilar, ca si muschiul erector al parului.

Bulbul contine matricea capilara, stratul de celule ce formeaza invelisul radacinii interne si diametrul firului de par compus din 3 straturi: medula, cortex si cuticula. Medula este primul strat interior, cortexul - stratul intermediar, care reprezinta cea mai mare parte din dimensiunea firului de par si contine fibre ce asigura elasticitatea si puterea acestuia. Stratul exterior se numeste cuticula, este subtire, incolor si are rolul de a proteja cortexul.

Intrebari frecvente

1. Care sunt termenii pe care ar trebui sa-i cunosc atunci cand se vorbeste despre caderea parului? Calvitia (alopecia) = reprezinta caderea parului in intregime sau partial de pe zonele acoperite cu par ale capului. Termenul vine de la cuvantul alopex (vulpe) din cauza caderii anuale a parului acestui animal. Termenul de calvitie defineste absenta totala a parului de pe cap.
Exista mai multe tipuri de alopecie:
Alopecia androgen-genetica
Se manifesta atunci cand foliculii parului incep sa-si reduca dimensiunile. Rezultatul este subtierea firului de par si o etapa mai scurta de crestere, ducand la o oprire prematura a dezvoltarii. Motivele sunt, in mare, de ordin hormonal. Organismul produce in aceasta perioada hormoni androgeni (ex: testosteronul), care controleaza (diminuand, dupa 20 de ani) caderea parului.
Calvitia specifica barbatilor
La barbati, calvitia androgena urmeaza un “model” caracteristic, afectand inclusiv tinerii aflati la pubertate. Se estimeaza ca aceasta forma de alopecie afecteaza intre 50 si 80% din totalul barbatilor. Ca o regula generala, 30% din barbatii de 30 de ani vor fi afectati de alopecia androgen-genetica, 40% din cei in jurul varstei de 40 de ani, si tot asa pana la barbatii de 80 de ani, afectati in proportie de 80%. Primele simptome sunt caracterizate print-o “retragere” discreta a parului pe la tample, urmata de obicei de subtierea coroanei din crestet.
Calvitia specifica femeilor
Si la femei poate aparea acest gen de calvitie, estimandu-se o cifra de 20-40% de persoane afectate. Se manifesta in mod diferit fata de alopecia masculina, pierderea parului fiind mai putin evidenta datorita “distribuirii” egale.
Alopecia difuza
Este caracterizata mai degraba de o rarefiere graduala a parului decat de aparitia zonelor de calvitie totala. Se manifesta in general in prezenta unor boli cum ar fi anemia, probleme de tiroida sau chiar in perioada unei sarcini. Anumite medicamente, cum ar fi anticoagulantele, excesul de vitamina A sau tiroidienele pot cauza aceasta problema. De obicei este reversibila.
Matreata (ptiriazis capitis) = problema a scalpului caracterizata de coji albe grase sau uscate, prezente in special la radacina firului de par, asociate mai mereu cu o roseata si o mancarime a pielii.


2. Imi pot pierde parul daca ma spal pe cap prea des?
Samponarea frecventa nu are niciun fel de efect, bun sau rau, asupra pierderii parului. Asa ca, daca asta va pastreaza parul curat, spalati-va pe cap cat de des aveti nevoie.


3. Pot sa-mi intaresc parul daca il perii de foarte multe ori pe zi (peste 10)?
Perierea viguroasa si sustinuta a parului poate provoca deteriorarea si este cunoscuta ca fiind responsabila pentru smulgerea sau ruperea firelor. Asa ca nu puteti sa va intariti parul periindu-l foarte des. Mai degraba il veti pierde pe perie.


4. Este adevarat ca e mai bine pentru par sa-l pieptan atunci cand este ud?
NU. Parul ud este mult mai fragil decat atunci cand este uscat. Daca vreti sa-l periati imediat dupa spalare, incercati sa-l menajati cu o perie mai rara si fara sa-l trageti.


5. Este adevarat ca parul creste mai repede vara decat in timpul iernii?
Este adevarat. Vara si soarele stimuleaza circulatia sangelui la nivelul pielii capului, hranind foliculii de par. Astfel, parul creste mai repede decat in perioadele mai reci.


6. Este normal sa pierd par in fiecare zi?
Se considera normala pierderea a pana la 100 de fire pe zi. Daca vi se intampla sa constatati ca pierdeti par in cantitati importante, ar putea fi de vina stresul cronic sau o boala nedetectata.


7. Conteaza aportul zilnic de fier si proteine pentru un par stralucitor si cu fire groase?
Da. Lipsa fierului din dieta poate duce la pierderi de par. Asa ca incercati sa va asigurati din alimentatie necesarul de de fier. Aceeasi situatie este valabila si in cazul proteinelor. Daca nu reusiti, trebuie sa stiti ca formula Revalid contine ambele substante necesare unui par sanatos si stralucitor.